Similare
This entry was posted on Vineri, 4 februarie 2011 at 8:07 pm and is filed under poem. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
This entry was posted on Vineri, 4 februarie 2011 at 8:07 pm and is filed under poem. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
Asta înseamnă că nu numai un peisaj, dar şi un copac este o stare a sufletului? Văd eu bine? Este un copac cu troiţe?
ApreciazăApreciază
nu m-am gandit pana acum.
poate pentru asta imi place atat de mult
ApreciazăApreciază
O mare singurătate străbate ramurile uscate al copacului, a rămas doar înălţimea şi asta nu pentru mut timp.
ApreciazăApreciază
poza e de vreo 5 ani. deja nu mai e nimic. nici locul nu se mai cunoaste. deci: un plus de tristete si singuratate
ApreciazăApreciază
erau ceva greşeli în comentariul meu 🙂
„O mare singurătate străbate ramurile uscate ale copacului; a rămas doar înălţimea şi asta nu pentru mult timp.”
________________
m-am gândit că prăbuşirea era urmarea, dar n-am vrut să o scriu eu!
ApreciazăApreciază
La mulţi ani, Moni! Fie ca Bunul Dumnezeu să îţi ofere toate darurile Sale cele bune şi să îţi sădească mai adânc în suflet, nădejdea mântuirii!
Să fii fericită!
ApreciazăApreciază
multam 🙂
ApreciazăApreciază