Unde m-am dus, când am ajuns (Istanbul, Tbilisi)

Mi-am văzut un vis cu ochii:

cu noduri în gât, am intrat, între 2 zboruri, în catedrala ortodoxiei – cândva.

acum muzeu.

și am strigat: a’ m(i)eu!

apoi, cu vinul la tribord, am pornit peste marea neagră.

și am aterizat în tbilisi. obosiți.

întâmplător, dar absolut întâmplător, am dat de unul din prietenii mei din copilărie:

(Sf Antim Ivireanu. poza cu drapelul româniei să o pună sandu 😛 )

străbătând pe jos orașul, ne-am întors pe lângă catedrala Sfintei Treimi. Unde am fost eu la slujbă ieri

iar acesta este primul vin georgian băut de mine

 

și dacă vreți să știți unde mergem azi, dați clic aici

pozele sunt făcute de vklvsk

 

Publicitate

international

Astăzi avem întâlnire cu Bogdan Lipcau. Republica. Ora 18.00. Chişinău

Mâine, ora 19.30, citim la TNCP.

Iar la începutul săptămânii, după ce vom vedea – ÎN SFÂRŞIT – Sfânta Sofia, asa pe fugă, zburăm în Georgia la Târgul Internaţional de Carte din Tbilisi.

 

Vom citi în rusă şi-n engleză.

Chiar aici:

Silviu Oravitzan (o discuţie de Florii)

despre o serie de lucrări ale lui Silviu Oravitzan. eu şi Sandu le-am văzut. iar Silviu Oravitzan ni le-a explicat.

„…am lucrat cu egalitatea structurilor ca să trimit spre repetiţie, spre murmur, ca un ison şi monodiere. Şi aici poţi să te gândeşti la un ritual budist, dar până la urmă mult mai aproape de noi, la Athos, când se săvârşeşte până la miezul nopţii rugăciunea inimii, şi nu vezi decât călugării în negru îngenunchiaţi. Le auzi murmurul şi abia când se mişcă vezi puţină vibraţie de camilafcă. Şi vibraţia asta din „Doamne miluieşte…, Doamne Miluieşte…” face să vibreze pereţii, iar la un moment dat trece vibraţia în tine. După ce te-ai golit tu de umorile tale cu care vii de pe stradă sau din imediata ta preocupare, începi să vibrezi şi tu. Atunci rugăciunea e posibilă, canalul e deschis. Şi aşa cum ei îţi spun acelaşi lucru în rugăciune, şi în grafie trebuie să poţi să repeţi fără impuls, fără să îţi vină să intervii cu un aport personal, oricât de mare personalitate te crezi tu, nu poţi spune m-am plictisit deja. Nu, tu nu te-ai plictisit că tu de fapt eşti ca o cutie de vibraţie, ca o vioară în care vibrează un suflu cosmogonic… altfel n-ai putea, altfel ai lua-o pe cărarea ta, cu adevărul tău.”

PS. nu am folosit fotografia lucrării, fiind o lucrare dintr-o serie nouă, dar am căutat pe net ceva apropiat ca structură. lucrarea despre care se vorbeşte e al doilea Sacos.

pe tren, sandu nu vorbea cu mine, iar eu îmi făuream fragmente pentru sagarmatha

trenul este pentru călătorii cu bilet

au scris cu galben pe afișe albastre

dar eu am fluierat /

iar ei au fluierat

și-am intrat în interregio direct prin ferestre

și prin acoperiș

am presărat sare la prizele din compartimente

.

atunci am înlocuit afișele și am scris

trenul a fost pentru calatorii cu bilet

și-am râs

.

cine își amintește câinele electoric știe

sub orice zâmbet

pot fi cabluri de înaltă tensiune

călătoria fără bilet este un fapt antisocial

.

trupele seal vor sta în fața noastră cum stau

mușuroaiele ridicate de cârtițe

la începutul primăverii

însă noi vom avea

      mereu

un târnăcop la îndemână

.

un târnăcop numai bun de înfipt

în rezervoarele

elicopterelor negre

marcel, foto de vklvsk