de mărţişor ne întîlnim la….

preţ

tu nu ai nici o vină
că viaţa e un macramé prost vîndut
la suprapreţ de babele de la bega
nu ai nici o vină că vreau
să mă mut
în galaxia vecină
unde tu nu ai nici o vină
că viaţa e tricotajul primei babe din sat
în care ea pune şi vinul şi vodka
şi ţigările mărăşeşti

deşi o am de ani de zile, nu mă pot desprinde de poza asta

GHERON

aşteptată cu flori

ne-am întors acasă după un lung drum: sandu – spre român cu acte în regulă, eu – spre nevastă cu acte în regulă.

aveam emoţii. mă tot gîndeam dacă va fi totul aşa cum trebuie în apartament. fără explozii, fără inundaţii, fără viermişori la vreun borcănaş.

bineînţeles că îmi făceam griji şi pentru florile mele pe care le aşezasem cu ghivece cu tot în vase mari cu apă.

speram să fi rezistat, dar îmi luasem şi măsuri. adică o caserolă cu pui de cactuşi în rucsacul lui sandu. (pe ei îi puteţi vedea aici)

acasă toate mă aşteptau aşa cum le-am lăsat.

mai puţin cactusul de junglă, cunoscut la noi cu numele de crăciunel.

crăciunelul meu m-a aşteptat ca pe o adevărată doamnă:

cu flori