acolo unde ochii mei sunt la fel deschişi sau închişi

am plecat deja de la tomeşti. în urma mea ploaie.

m-am chiorît cu greu în beznă cînd a pornit microbusul după „silueta” lu’ ticu.

antonia şi dana încă dormeau.

pe drum am ascultat muzică şi am privit în gol.

un drum lung încă mă aşteaptă. (pînă la clopotul din vale, mai e cale lungă 😛 )

e un proverb „nu vezi pădurea din cauza copacilor”. la mine a fost pe dos. dar zilele mele acasă, deşi puţine, au fost deosebite.

nu am mai citit pe rupte ca astă iarnă.

am scris lucruri mici. din care vreau să cos lucruri mai mari.

am scris despre război – conform planului , despre minute. mi-am dedicat un timp frumos şi un pom la valea izvorului.

am vorbit la telefon cu iuli şi am analizat împreună zicala „doar Dumnezeu ştie ce vrei”. Am decis că e motivată (zicala).

cînd am ajuns la timişoara m-a sunat mami. îi părea rău că am plecat. şi mie.

un lucru mic pregătit pentru croitorie:

.

apropie-te

aşează-te

vom vorbi acum

despre noi

 

tu treci prin copaci

eu trec peste ei

 

şi pasul meu e zborul cocorilor

.

şi o senzaţie

(un ps. cititorilor mei: s-a încheiat perioada de hibernare a blogului. sper să reuşesc să spun cîte ceva pe aici, să nu vă plictisesc cu nimicuri 🙂 )

 

Anunțuri

One Response to acolo unde ochii mei sunt la fel deschişi sau închişi

  1. ovia herbert spune:

    satul transforma privirea. ruralul un vis frumos!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s