Povestire pentru Antonia

(o povestire pentru Antonia şi Luca, dar şi pentru Jacob cînd va creşte mai mare.)
.
Se apropie Crăciunul. Deja ninge. Copiii deja l-au primit pe Moş Nicolae. Acum îl aşteaptă pe fostul moş Gerilă, adică pe moş Crăciun.
Brazii se pregătesc ca florile rare de cactus să înflorească o noapte şi să moară a doua zi.
.
De unde vine Moş Nicolae:
– Sfîntul Nicolae, episcop în Mira Lichiei, la primul Sinod Ecumenic (325), cunoscut pentru blîndeţea sa, numit în tropar “chip blîndeţilor”, se ridică de pe scaun şi îl plesneşte pe ereticul Arie, cel care învăţa mulţimile că Iisus nu e egal cu Tatăl şi nu e născut din veci. Deci de aici băţul tradiţional pentru cei răi, deşi e ciudat că aşteptăm beţele care ne identifică cu ereticii.
– Vremurile grele din secolul 4 nu permitea unui tată sărac să îşi căsătorească fetele, într-un timp în care nimeni nu se căsătorea fără zestre. Fetele fără zestre erau vîndute. Unde locuia Sfîntul Nicolae exista un bărbat văduv cu trei fete. Ori de cîte ori socotea că a venit vremea să vîndă una din fete, dimineaţa găsea în holul casei (unde se ţin papucii :P) o pungă cu galbeni, astfel încît fata nu mai era vîndută şi se putea mărita. Repetîndu-se povestea, omul a pîndit la ultima fată, după ce anunţase vînzarea ei. În miez de noapte Sfîntul Nicolae s-a apropiat de casă şi pe fereastra îngustă, care nu era închisă cu sticlă ca în zilele noastre şi nici cu obloane ca în ţările friguroase, a strecurat punga cu galbeni ce urma să salveze şi a treia fată.
Şi astăzi copiii aşteaptă să cadă în papuceii lor cadouri de Moş (Sfîntul) Nicolae.
.
Bradul:
– Cea mai autentică înţelegere a acestui obicei am văzut-o în Bavaria. În satele bavareze bradul mai are un nume, nume care s-a păstrat şi în zonele româneşti în care au existat colonii nemţeşti, şi anume: KRIS KINDER. Nu ştiu cum bradul a devenit simbolul pruncului Iisus, dar e clar că această tradiţie spune multe despre Crăciun. Poate nu întîmplător darurile se aşează sub brad, pînă cînd ceilalţi prunci – deveniţi chip al lui Hristos prin botez – vor primi darurile aduse de magi.
– Deci aşa cum am înţeles eu, Moşul nu e Iisus cel vechi de zile cum îl prezintă cartea lui Daniel şi Apocalipsa – şi cum s-ar putea interpreta, ci întruchiparea magilor care îşi aduc darurile pruncilor curaţi, pruncului Iisus, KRIS KINDER-ului.
.
Colindatul:
– Colindătorii sunt şi ei un chip al magilor. Dar nu prin cadouri, ci prin stăruinţa de a merge din casă în casă “noi umblăm şi colindăm / pe Dumnezeu căutăm”. Drumul lor de la începutul postului pînă în noaptea de ajun ne povesteşte despre căutarea megilor, dar ne şi învaţă că Dumnezeu trebuie căutat.
– Pe de altă parte colindătorii sunt şi acel cor de îngeri care s-a arătat păstorilor şi care cîntau vestea minunată.
– (Uite, chiar şi capra care vine la Tomeşti şi care e considerată un element păgîn, are o explicaţie la fel de frumoasă. Ştii că la dansul caprei ea moare iar apoi învie, se bucură şi dansează. Capra e animalul de jertfă, care suferă în locul nostru şi care prin moartea şi învierea ei, jucate în ritm de tobe, ne aminteşte de învierea Domnului pe care o prăznuim la Paşti.)
.
Cam atît vreau să îţi povestesc despre obiceiurile de Crăciun. Mai multe îţi voi spune cînd voi veni acasă şi cînd vom merge cu mama şi cu Sandu să primim dubele la Baloşeşti.

Anunțuri

4 Responses to Povestire pentru Antonia

  1. Lil spune:

    „Brazii se pregătesc ca florile rare de cactus să înflorească o noapte şi să moară a doua zi”. Ce vers frumos! În absolut.
    Dar acum leg de el o întâmplare-întrebare de acum doi ani, când Ana, fetiţa mea cea mai mică m-a întrebat cu glas tremurat, după ce i-am scos podoabele bradului: „Şi brazii mai au viaţă după ce-i ducem la gunoi?”. Chiar aşa.
    Diseară târziu, sau mâine dimineaţă, am să-i dau Anei să citească acest răspuns. Va fi o nouă şi minunată întâmplare. Sigur mă va-ntreba cine sunt Antonia, Luca şi Iacob. Vom face din asta o poveste, sau chiar trei, îi vom chema în acest joc şi pe Maria şi pe Ioan.

    Apreciază

  2. moni stanila spune:

    🙂

    sper sa-i placa anei, cat despre viaţa brazilor am găsit un răspuns linistitor. brazii pe care ii avem sunt doar vîrfurile unor brazi mult mai mari si copiilor le spunem că e ca atunci cînd ne tundem noi. tăiem părul şi creşte la loc 😛

    Apreciază

  3. Lil spune:

    Sigur că Ana s-a încântat cu glas tare citind
    inclusiv comentariile: „Mami, să te tunzi şi tu ca să faci brazi la nişte pitici”!

    Apreciază

  4. moni stanila spune:

    :))

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s