ssst (mici fragmente dramatice în lucru de peste noapte sau despre stările mele foarte foarte noi)

s-a întunecat
prin crăpătura geamului
cîmpurile sunt aliniate ca la cîntarea româniei

.
pasărea asta cîntă a moarte îmi spune tata
ssst – tată! fata se priveşte în geam şi plînge
n-o tulbura

.
el e departe. mulţimea înghite oamenii
într-o valiză uriaşă n-o tulbura
las-o să plîngă.

.
şi nu, pasărea nu cîntă a moarte
e singură şi încearcă să îşi ascută glasul
de sticlă

.
în rucsac duc iaurt şi salam victoria
duc poeziile mele cu capul în jos
la mine în rucsac e salonul 2.

.
tată, coboară mai jos
priveşte cu atenţie cum lumea e mult mai complexă
decît te-au învăţat bătrînii.

.

cine îşi flutură cămăşile peste ochii deschişi

ai bărbatului?

nu spune nimănui tată. desenează

.

casa de la mare şi  dă-i foc

Anunțuri

2 Responses to ssst (mici fragmente dramatice în lucru de peste noapte sau despre stările mele foarte foarte noi)

  1. ilie romeo spune:

    buna moni!
    Foarte faina poezia asta! Ca toate celelalte, de altfel.Ce mai faci, u?
    Eu tocmai ce am aflat azi, ca am castigat premiul de excelenta la concursul de poezie „Aripi de dor” de la Medgidia. Nu stiu daca e un concurs prea important, dar totusi…

    Apreciază

  2. moni stanila spune:

    felicitari pentru premiu.

    eu fac fff bine 🙂 si toate imi merg ca si pana acum, adica din plin 😉

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s