florin caragiu Stai, trenule! Confesiunile dogmatistei, „între sfinţenie şi damnare”
daniel vighi sound de armonică pudrat cu vodkă
mihai vakulovski rasputin ar invita-o pe moni stănilă la dans?
octavian soviany dogmatista, rasputin şi troţki
cristina ispas confesiuni şi nu prea
dumitru crudu fuga spre mare a lui moni stănilă
luminiţa corneanu postoi parovoz. confesiunile dogmatistei
gellu dorian postoi parovoz. confesiunile dogmatistei
gabriela gîmarcea moni stănilă
romeo aurelian ilie îngerul a strigat: postoi parovoz
bogdan odagescu RAS / putin -imperativele dogmatistei
constantin butunoi debut cu semn de întrebare
menuţ maximinian confesiunile dogmatistei
felix nicolau confesiuni zguduitoare?
însemnări din subterană moni stănilă: postoi parovoz
şi cronica lui laurenţiu nistorsecu ce nu se găseşte online
ramona harsan moni stanila- postoi parovoz. confesiunile dogmatistei
A venit si 16 decembrie, in “preajma” caruia ne aflam cand am primit cartea…
Am inceput sa o citesc. Intr-adevar, este o diferenta fata de poezia recitata miercuri seara. Insa nu am putut sa las volumul din mana, intrasem in lumea poeziei din el. M-am oprit la fiecare poem si am reflectat. Cand am terminat, am recitit poezii in mod aleatoriu. Voi reciti cartea, de data asta cu pix si hartie in mana. Poezia buna nu se citeste contra cronometru.
Cineva spunea ca poezia se citeste cel mai bine in doi sau mai multi. Eu care fac de toate singura, am redeschis un dialog cu mine.
“Femeile batrane sunt foarte puternice” ati spus in cadrul lecturii; eu incerc sa fiu de pe acum, nu imi iese mereu. Si asa cum parintii “asteapta ploaia sa ude cartofii” (si Bin Laden isi asteapta moartea), asa am asteptat si eu ziua de 16 decembrie care promitea foarte mult, dar se pare ca pana la urma nu mi-a adus nimic, doar o noapte precedenta nedormita, cearcane si ochi umezi siun nod in gat. Nu am de gand sa ma plang, vreau doar sa va multumesc pentru sansa acordata de a evada in alta lume, cartea a nimerit la fix pentru mine. Ma voi agata de ia ca iedera, cum ar spune un filosof in viata.
Ma voi agata de ea ca iedera (imi cer scuze, am scris repede).
si eu pe 16 mi/am inghitit lacrimile. sunt cu gandul la cei care au murit acum 22 de ani in timisoara